Propunere pentru ziarul Lumina

Catina alba in popor numita boabele Maicii Domnului

Din 1982 de pe bancile Facultatii de Horticultura a IANB Bucuresti am devenit consecvent apostol al cunoasterii si folosirii speciei atat de darnic raspandita la noi.

In teza mea de doctorat «Studii privind importanta catinei albe (Hipophae rhamnoiles L.) pentru economia sanatatii umane si protectia mediului» am folosit acest motto : „Natura! Suntem înconjuraţi de ea, îmbrăţişaţi de ea – imposibil să scăpăm de îmbrăţişarea ei, imposibil să pătrundem mai adânc în tainele ei… Creează forme mereu noi. Ce există acum n-a mai existat niciodată mai înainte. Ceea ce a existat e de domeniul trecutului, totul este nou şi în acelaşi timp vechi… Trăim în mijlocul naturii şi totuşi suntem străini de ea. Ne vorbeşte continuu dar nu-şi trădează secretul faţă de noi. Acţionăm în permanenţă asupra ei dar nu avem nici o putere… Clădeşte mereu, dărâmă mereu dar atelierul ei nu poate fi găsit.” W. Goethe – Fragment asupra naturii

Cu toate că am ajuns în mileniul al III - lea şi ţara noastră beneficiază de condiţii naturale deosebite, noi românii ne aflăm într-o criză profundă pentru a cărei rezolvare este necesară o schimbare radicală a concepţiilor în toate domeniile de activitate. În acest sens se impune reconsiderarea unor specii din flora spontană care pot deveni resurse importante pentru economie şi mediul ambiant.

Obiectivele sunt: promovarea protecţiei peisajelor, managementul şi amenajarea lor.

Cătina albă poate deveni soluţia României pentru a ajunge la rezolvarea amenajării peisagistice, în condiţiile obţinerii de venituri substanţiale care pot fi o rezolvare a actualei crize din agricultura românească.

Se impun analiza realizărilor de până acum în cercetarea privind cătina albă şi propuneri concrete pentru ca această specie să devină o importantă resursă pentru protecţia mediului şi economia sănătăţii umane.

În vederea valorificării resurselor naturale ale României în perioada postbelică s-au întreprins cercetări asupra arbustului fructifer Hippophae rhamnoides L. (cătina albă). Interesul de atunci şi de acum pentru acest arbust se datorează următoarelor însuşiri extrem de valoroase :

- fixator si consolidator al terenurilor celor mai degradate datorită capacitaţii mari de drajonare;

- având facultatea de a asimila azotul atmosferic direct prin bacterii simbionte în rădăcini ameliorează solul, este o plantă pionieră;

- fructele conţin numeroase vitamine valoroase, astfel cătina albă are de două ori mai multă vitamina C decât măceşele, cunoscute anterior  ca cele mai bogate în această vitamină. Conţinutul în carotină (provitamina A), acidul citric şi manită este mai mare de 10 -15 ori decât la lămâie (550 – 900 mg la 100 g suc);

- vitamina E care revitalizează organismul uman se găseşte în uleiul de cătină într-o cantitate mai mare (200 mg %) decât la toate speciile pomicole şi mai mult decât în soia (120 mg %), porumb (100 mg %) şi floarea soarelui (100 mg %);

- în fructe se mai găsesc vitaminele P, B1, B2, A, K, F, etc. Vitamina F apără celulele umane contra cancerului şi iradiaţiilor;

- vindecarea rănilor este grăbită de uleiul fructelor de cătină;

- în fructele de cătină s-au identificat 15 microelemente ( fier, mangan, bor, aluminiu, titan, etc. );

- din fructe se pot obţin numeroase produse alimentare: suc, vin, gem asociat cu cireşe şi prune, unt, etc.;

- in industria farmaceutica s-au preparat numeroase medicamente pentru vindecarea ţesuturilor iradiate, boli de stomac, ca narcotic

- plantele de cătină au o mare valoare decorativa datorita contrastului culorii albicioase a plantei precum si a culorii portocalii a fructelor, cu verdele închis al coniferelor;

- cu plantele de cătină alba se înfiinţează garduri vii impenetrabile pentru livezi, care le apără de infiltraţiile iepurilor;

- la marginea însorita a perdelelor de protecţie se recomandă a se planta cătina albă;

- este folosită în gospodărie pentru colorarea în galben a lânii şi a pânzeturilor.

„Din cele mai vechi timpuri omul a avut preocupări deosebite pentru a pătrunde în tainele vieţii plantelor. Le-au fost studiate structura, morfologia, fiziologia, ecologia şi evoluţia şi o dată cu acestea utilitatea. Secretul vieţii lor, intimitatea proceselor biochimice desfăşurate la nivelul celular şi subcelular, în contextul organismului ca întreg, au fost în mare parte dezlegate dar au mai rămas încă necunoscute pe care omul le poate elucida printr-o constantă perseverenţă şi exigentă preocupare. Se cunoaşte astăzi că viaţa tuturor animalelor şi a omului depinde de existenţa plantelor, guvernând legi severe şi exacte ale echilibrului biologic. Ele sunt singurele capabile să transforme materia anorganică în materie organică , purifică aerul de bioxidul de carbon şi îl improspătează cu oxigen, absolut necesar respiratiei lor , animalelor şi omului , servesc ca hrană pentru animalele fitogene şi om , sunt materie primă pentru multe procese tehnologice industriale...

          Multe specii de plante sunt folosite la amenajarea parcurilor, scuarurilor, grădinilor publice ce servesc drept spaţii de odihnă şi destindere... frumuseţea şi varietatea florilor ...coloritul contrastant al frunzelor...înobilează sufletul uman cu gingăşie”.  Am citat din introducerea la enciclopedia dedicată plantelor de Constantin Pârvu, „Universul plantelor”, pentru a demonstra că practic toate avantajele plantelor în general le putem obţine de la specia care face obiectul acestei lucrări, cătina albă.

Am prezentat lucrari la Beijing, 2005,in  Altai, 2009, Potsdam, 2013, Varsovia 2024 etc.

Citind de ani de zile revista Lumina care chiar lumineaza in intunericul acesta obsedant pe romani, ma ofer sa consiliez slujitorii bisericilor si manastirilor sa puna in slujba lor planta aceasta de sute de ani recunoscuta ca a Maicii Domnului. Am cunostinta de Primaria Sfantu Gheorghe Delta care a inceput o asemenea promovare ea, care beneficiaza de un cadru bogat in plante de catina!

A penetrat in ultima vreme si pe continentul sudamerican fiind folosita la ameliorarea bazinului amazonian!

Cu deosebita incredere ca demersul meu nu va fi ignorat,

Dr. ing. Proorocu A. Angel