Sunt onorat

Institutul de Cercetări Economice şi Sociale „Gheorghe Zane”, Iaşi

Colectivul de Cercetări Economice

TURISMUL RURAL ROMÂNESC

ÎN CONTEXTUL DEZVOLTĂRII DURABILE.

ACTUALITATE ŞI PERSPECTIVE

VOLUMUL XLII

Coordonatori

Teodor PĂDURARU Danuț UNGUREANU Ion TALABĂ

Dănuț GÎȚAN

Volum dedicat aniversării a 150 de ani de la înființarea

Academiei Române

PERFORMANTICA

IAŞI - 2016

Acest volum a fost elaborat de un colectiv de autori care şi-au prezentat

lucrările în cadrul celei de a XVIII-a ediţii a conferinţei internaţionale

„Turismul rural românesc în contextul dezvoltării durabile. Actualitate

şi perspective”, care s-a desfăşurat la Vatra Dornei în perioada 26-28 mai

2016.

Instituţii organizatoare

Institutul de Cercetări Economice şi Sociale „Gh. Zane“ – Academia

Română - Filiala Iaşi

Centrul de Economie Montană, Vatra Dornei - Institutul Naţional de

Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu” – Academia Română

Agenția Zonei Montane, Vatra Dornei - Ministerul Agriculturii și

Dezvoltării Rurale

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Turism, Bucureşti

Primăria Vatra Dornei

Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural - Filiala Bucovina

Euromontana - Asociation européenne pour les zones de montagne

Asociaţia Generală a Economiştilor din România - Filiala Iaşi

Foto: Internet

Editura PERFORMANTICA

Institutul Naţional de Inventică, Iaşi

performantica@inventica.org.ro

Iaşi, Campusul Universitar „Tudor Vladimirescu”,

Corp T24, Etaj 1, CP 2002, OP 10, Iași

Tel/fax: 0232-214763

EDITURĂ ACREDITATĂ DE CNCSIS BUCUREŞTI, 1142/30.06.2003

Copyright © 2016

Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate autorilor.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

PĂDURARU, TEODOR (coord.)

TURISMUL RURAL ROMÂNESC ÎN CONTEXTUL

DEZVOLTĂRII DURABILE. ACTUALITATE ŞI PERSPECTIVE

Teodor Păduraru, Dănuț Ungureanu, Ion Talabă, Dănuț Gîțan.

- Iaşi: Performantica, 2016

ISBN: 987-606- 685-411-5

1. Teodor Păduraru (coord.)

2. Dănuț Ungureanu (coord.)

3. Ion Talabă (coord.)

4. Dănuț Gîțan (coord.)

Consilier editorial

Prof. univ. dr. Traian D. Stănciulescu

Secretar editorial

Octav Păuneţ

Întreaga responsabilitate asupra conţinutului ştiinţific şi informativ al

lucrărilor aparţine autorilor.

TURISMUL RURAL ROMÂNESC ÎN CONTEXTUL DEZVOLTĂRII

DURABILE. ACTUALITATE ŞI PERSPECTIVE

CAPITOLUL I

SPECIFICUL PRODUSULUI TURISTIC RURAL. FACTORI DE

INFLUENȚĂ

Teodor PĂDURARU, Satul tradițional românesc – suport pentru

dezvoltarea turismului rural…………………………………………….…..7

Fănică UNGUREANU RACOVIȚA, Gândirea social-liberală creștină.

Compatibilitatea de esență dintre sistemul său de valori și valorile

tradiționale ale satului românesc……………….……..…………………..17

Marilena DONCEAN, Valoarea spirituală şi socială a gospodăriei

tradiţionale ţărăneşti din zona Moldovei …………………..……………..23

Vasile TODINCĂ, Laura ARDELEAN, Oportunităţi de dezvoltare durabilă

a turismului etnografic în zona Beiuşului (judeţul Bihor)……………..…..35

Ion IORGA SIMĂN, Gheorghe SĂVOIU, Constantin MANEA, Marian

ŢAICU, Autoconsumul și contribuția tradițională adusă în ecoprodusul

turistic rural românesc……………………..………………………...........51

Virgil NICULA, Simona SPÂNU, Turismul rural, cultural și gastronomic –

o reală oportunitate pentru promovarea Mărginimii Sibiului.....................65

Ion TALABĂ, EuroGîtes – scop, obiective, acțiune, rezultate………...….75

Corina MATEI-GHERMAN, Georgiana TACU, Comunicarea, un element

esenţial al imaginii unei firme de turism……………………………...…...89

CAPITOLUL II

TURISMUL MONTAN – ȘANSĂ PENTRU ROMÂNIA

Marian ŢAICU, Gheorghe SĂVOIU, Constantin MANEA, Ion IORGA

SIMĂN, Turismul montan – o disciplină necesară în educaţia din zonele

montane………………...................................................................………105

Gheorghe SĂVOIU, Constantin MANEA, Marian ŢAICU, Ion IORGA

SIMĂN, Tradiție versus stupiditate. Elemente de antimanangement și

antimarketing cu impact deteriorativ în turismul montan pe termen

lung……………………………………………………………………….113

Dana-Alina UNGUREANU, Vitalie LOTCA, Iosif VRABIE, Dănuț

UNGUREANU, Vandalismul şi securitatea rurală……..………..……...128

Daniela VĂRVĂRUC, Impactul dezvoltării turismului asupra zonelor

rurale din sectorul montan din Valea Prahovei………………........…….138

Cătălin GALAN, Carmen Georgeta DUMITRESCU, Daniela Fănuța

MIHĂILĂ, Geanina Doina FLORESCU, Nicole Livia ATUDOSIEI,

Evaluarea gradului de pregătire profesională a studenților pentru

integrarea pe piața muncii în sectorul agroalimentar și agroturistic…....148

Lidia VLAS, Copaci exotici în satele din Basarabia……………...……..156

Carmen Georgeta DUMITRESCU, Rolul plantelor de cătină (hippophae

rhamnoides l.) în agricultură, sănătate umană și dezvoltarea agroturistică

locală……………………………………………………………………..163

THE ROLE OF SEA BUCKTHORN PLANTS

(HIPPOPHAE RHAMNOIDES L.) IN AGRICULTURE,

HUMAN HEALTH AND LOCAL AGRITOURISM

DEVELOPMENT

ROLUL PLANTELOR DE CĂTINĂ (HIPPOPHAE RHAMNOIDES

L.) ÎN AGRICULTURĂ, SĂNĂTATE UMANĂ ȘI DEZVOLTAREA

AGROTURISTICĂ LOCALĂ

Carmen Georgeta DUMITRESCU

Abstract

Considering our starting point as the morphological elements of the sea buckthornplant and the basis of the research so far conducted, this study intends to preciselyestablish the morphological and physiological features which confer an eco-reconstructiveproperty to this miraculous plant.Furthermore, the study takes into consideration the multiple uses of the seabuckthorn plant in our day-to-day life. In addition to the positive effects the plant has on theenvironment – particularly the binding of the soil – almost all the components of thisspectacular shrub not only have a therapeutic effect but also, can be consumed in variousforms. Moreover, taking into account the idea that rural tourism is defined by a wide range of activities, in the development strategy of local agritourism, an important development factor could be the presence of sea buckthorn production on the surrounding area.Therefore, the plantations of sea buckthorn represent an ecological mean of soilreconstruction and claim a viable alternative solution regarding land greening anddegradation. Furthermore, our health status can be preserved gratitude of the miraculous and uncontested gifts of earth’s oldest “pharmacist” – nature. Last but not least, we can recreate ourselves through the practice of a diversified rural tourism which may lead to the development of rural economy by the way of additional demand for agricultural products and financial equity, all while ensuring conservation and environmental protection. Key words: sea-buckthorn, soil restoration, therapeutic effects, agroturism

JEL: Q, Q01

1 Asist. univ. drd., Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară, București,

cdumitrescu68@yahoo.com

Carmen Georgeta DUMITRESCU

p 164

1. Introducere

Noțiunea de „agroturism”, în condițiile dezvoltării actuale a

României, definește o stare de fapt și nu un aspect ipotetic al turismului.

Drept urmare, având ca bază elemente autentice ale tradiționalismului

românesc, precum și elemente ale modernismului prezent, prin agroturism

putem valorifica potențialul rural, putem promova biodiversitatea lumii vii,

“bogăția speciilor floristice și faunistice, constituind dintotdeauna puncte de

atracție turistică” [3, pp 55] precum și informa și educa turiștii și locuitorii

în spiritul protejării mediului și a practicării unui turism legat direct de

activitățile agricole.

Așa cum afirma dr. ing. Corneliu Baltă “Montarea, armonizarea,

concertarea și asimilarea unora dintre valorile perene ale satului în cadrul

unor aranjamente turistice conduce la fabricarea unor produse turistice

rurale românești de o certă valoare și cu un caracter inedit inconfundabil”

[1, pp149].

Pornind de la ideea că agroturismul poate constitui și un loc de

întâlnire cu natura sălbatică, un loc de unde putem studia habitatul natural

de aproape și de la aspectul de necontestat reprezentat de multiplele

întrebuinţări ale cătinei în viaţa noastră de toate zilele, ne-am propus

stabilirea valorii nutritive şi terapeutice a plantei de cătină, stabilirea mai

exactă a elementelor morfo-fiziologice care conferă valoare

ecoreconstructivă miraculoasei plante, precum și măsuri de difuzare a

cunoaşterii acestei valoroase formațiuni vegetale.

2. Materiale și metode

În cazul de faţă, materialul de studiu a fost plasat pe două laturi și

anume: găsirea unor metode pentru îmbunătăţirea stării ecologice a

terenurilor, urmărindu-se dezvoltarea sistemului radicular, precum şi

formarea nodozităţilor, cu efect direct asupra îmbunătăţirii stării solului și

produse naturale obţinute din cătină albă (Hippophae rhamnoides L.) ştiut

fiind faptul că fructele acestei plante au un conţinut bogat de vitamina E

(alfa-tocoferol), vitamina C (acid ascorbic), vitamina B2 (riboflavină),

vitamina B3 (nicotinamidă), vitamina H (biotină), carotene alfa, beta şi

gama, flavonoide, polifenoli, potasiu (K), zinc (Zn), seleniu (Se), serotonină,

numeroşi acizi (oleic, linoleic, palmitic, palmitoleic, lauric) ş.a. care

introduse în dieta zilnică prin alimentație, pot reface și menține echilibrul

organismului.

The role of sea buckthorn plants (Hippophae Rhamnoides L.) in agriculture, human health…

165

La realizarea experimentelor s-au folosit preparate clasice – miere cu

cătină, suc de cătină, sirop, ulei de cătină, cu care au fost testați consumatori

care au dorit să urmeze un astfel de tratament. Sondajul s-a efectuat pe 50

persoane cu diverse afecţiuni, urmărindu-se evoluţia în urma tratamentului

aplicat. Pe baza unei metodologii proprii cercetării – chestionare, analiză,

observație, prospectare e.t.c. s-a constatat ca și rezultat al utilizării acestor

preparate, în timp, o ameliorare a stării de sănătate a persoanelor evaluate.

În ceea ce privește influenţa cătinei asupra arealelor atacate de

eroziune, prin calcularea mediilor cu privire la înălţimea plantelor, dar şi la

numărul de drajoni şi nodozităţi, se poate uşor deduce rolul acestor plante în

fixarea solului, de unde şi valoarea sa ecoreconstructivă. Considerăm că

efectul antierozional apare ca urmare a sistemului său radicular deosebit de

dezvoltat, precum şi a formării nodozităţilor pe rădăcini.

3. Rezultate și discuții

„Reconstrucția și reconservarea ecosistemelor naturale și

reecologizarea agriculturii naționale și în plan mondial ar fi o garanție a unui

aport just între om și mediu. Ea ar conduce la o alimentație sănătoasă și la o

justă retribuire a muncii fiecăruia (….) Eroziunea constituie cel mai

important factor pentru distrugerea fertilităţii solului, reprezentând cea mai

cruntă formă de deteriorare ecologică şi funcţională a acestora [2, pp 13,

88].”

Prin metodele de observaţie şi analiză și prin comparații în teren s-a

confirmat faptul că plantațiile de Hippophae rhamnoides L. (cătina) dezvoltă

un sistem radicular cu rădăcini trasante şi rizomi ce pot ajunge până la 15 -

20 de metri lungime. Analizând concret sistemul radicular al plantelor alese

prin sondaj s-a observat că în urma simbiozei dintre specia fixatoare de azot

Frankia şi cătină (Hippophae rhamnoides) se dezvoltă o reţea subterană de

biomasă activă care contribuie la îmbunătăţirea calităţii solului şi de

asemenea la stabilitatea solului indiferent de pantă. [4, pp 573]

Carmen Georgeta DUMITRESCU

166

Figura 1. Plante spontane de cătină pe terenuri supuse eroziunii

Sursa: Foto autor

Prin comparaţii în teren, s-a observant că toate suprafeţele pe care

s-a găsit cătină erau mai puţin supuse eroziunii și alunecărilor de teren.

Efectul pozitiv al plantei de cătină asupra mediului este completat de

efectul terapeutic al acestui arbust miraculos conținut de fructe, frunze,

lăstari etc. ce pot fi consumate sub diferite forme.

Pe lângă calitatea recunoscută de cel mai bun fortifiant natural al

sistemului imunitar, cătina are calitatea de a trata şi a ajuta în vindecarea

multor boli. [4, pp 156]

Tabelul 1. Principalele materii componente ale fructelor de cătină

Produse obţinute Unitate de măsură Valoare

Ulei din seminţe

%

2

Ulei din pulpă 2

Materii din presarea seminţelor 5

Materii nonsolubile 6

Acid din fruct 3

Carbohidraţi 3

Tabelul 1. Principalele materii componente ale fructelor de cătină

Produse obţinute Unitate de măsură Valoare

Ulei din seminţe

%

2

Ulei din pulpă 2

Materii din presarea seminţelor 5

Materii nonsolubile 6

Acid din fruct 3

Carbohidraţi 3

 Sursa: Proorocu Angel [5, pp 136]

 Sursa: Proorocu Angel [5, pp 136]

În literatura de specialitate există dovezi că în tratamentul multor

afecţiuni, cătina este un remediu important. De asemenea, constatându-se că

utilizarea uleiului de cătină depăşeşte particularităţile produselor cosmetice,

rezultate deosebite obținându-se în tratamentul a numeroase afecţiuni ale

pielii.

The role of sea buckthorn plants (Hippophae Rhamnoides L.) in agriculture, human health…

167

Figura 2. Pseudobace de Hippophae rhamnoides

Sursa: Foto autor

În urma studiilor s-a descoperit că uleiul de cătină are şi alte efecte

pozitive pentru organismul uman. Bogat în antioxidanţi naturali, acest tip de

ulei poate îmbunătăţii starea generală de sănătate a unei persoane prin

ameliorarea problemelor, de la afecţiuni cardiovasculare la afecţiuni ale

sistemului nervos.

Un alt produs tradiţional cu efecte benefice importante și foarte uşor

de preparat este mierea cu cătină. Pentru preparare se curăţă cătina de codiţe

şi impuriăţti, se spălă într-o sită sub jet de apă rece, apoi se zvântă bine.

Fructele de cătină se pun într-un borcan şi se toarnă peste ele miere într-o

proporţie cătină - miere ce poate varia între: 1/1 şi până la ¾, ¼.

După ce se omogeniză bine cu o lingură de lemn, zdrobind bobiţele

de cătină, se lasă la macerat 7- 10 zile, în frigider, timp în care se amestecă

periodic. Se consumă câte 1 linguriţă în fiecare dimineaţă, pe stomacul gol,

mestecată bine înainte de a fi înghiţită. Se poate păstra până la 12 luni în

frigider.

Reţetele pe bază de cătină utilizate în studiul de față, au dus la

rezultate concrete în ceea ce priveşte sănătatea persoanelor care au acceptat

să participe la studiu.

În urma efectuării evaluărilor s-a constatat încă de la începutul

tratamentului la unii dintre participanți (54% dintre subiecți) o creştere a

imunităţii, fapt constatat ca urmare a frecvenţei reduse a virozelor

respiratorii contactate în perioada rece a anului. În timp și alte persoane au

Carmen Georgeta DUMITRESCU

168

constatat acest lucru, ca în final aproape toate persoanele chestionate (96%)

să raspundă afirmativ în ceea ce priveşte creşterea imunităţii. Alt parametru

observat a fost atenuarea stării de oboseală a organismului, fapt constatat

pozitiv progresiv în timp. Pe acest fond, s-a observat că, fără a face nicio

altă schimbare în modul lor de viaţă de până atunci, prin simpla utilizare a

preparatelor pe bază de cătină, subiecţii au obţinut rezultate pozitive cu

privire la sănătatea lor.

Rezultatele obţinute pe parcursul cercetării sunt exprimate ca

indicatori informativi şi justificativi, constituind baza necesară pentru a

demonstra într-o lucrare științifică ulterioară că, spre deosebire de alte

plante, cătina este o plantă valoroasă şi prin faptul că poate fi valorificată în

întregime prin fructe, frunze şi rădăcini.

4. Concluzii

Ca o primă concluzie se poate afirma că plantarea cătinei reprezintă atât un mijloc ecologic de reconstrucție a solului cât și o variantă viabilă în dezvoltarea agroturismului prin participarea la diverse activități, participarea la prepararea și degustarea de produse gastronomice specifice, băuturi, sucuri și conserve de fructe de cătină, etc. Cătina este o plantă valoroasă şi prin faptul că, spre deosebire de alte plante, poate fi valorificată în întregime prin fructe, frunze şi rădăcini. Toată planta este medicinală însa partea cu cele mai multe substanţe active este fructul. Studiile efectuate au scos în evidență un număr destul de mare de foloase pe care plantele spontane cât şi de cele de cultură le pot aduce ecosistemelor naturale, habitatelor umane și sănatății omului. Sintetizând aceste aspecte referitoare la: plante de cătină, sănătate umană, dezvoltare agroturistică putem afirma că, agricultura este cea care oferă soluții pentru dezvoltarea spațiului rural românesc. Cunoscute fiind aceste aspecte se poate spera că practicarea agroturismului va conduce la valorificarea superioară a unor produse agricole locale tradiționale.

Bibliografie

1. Baltă, Corneliu, Agroturismul românesc Trecut, prezent și viitor,

Centrul Tehnic Editorial al Armatei, București, 2005 The role of sea buckthorn plants (Hippophae Rhamnoides L.) in agriculture, human health…

2. Berca, Mihai, Probleme de ecologia solului, Ceres, Bucureşti,

2008

3. Bran, Florina; Simion, Tamara; Nistoreanu, Puiu, Ecoturism,

Economică, București, 2000

4. Dumitrescu, Manole, Carmen, Georgeta, Book of abstract - 13th

International Symposium Prospects for the 3rd Millennium

Agriculture, Cluj-Napoca, 2014

5. Proorocu Angel, Cercetări privind importanţa cătinei albe

(Hippophae rhamnoides L.) pentru protecţia mediului şi ca resursă

în economia sănătăţii umane, Teză de doctorat USAMV Bucureşti,

2006