Ziua Internațională a Plantațiilor Forestiere
Prin
,,Declaraţia de la Paris”, cu ocazia celui de-al X-lea Congres Forestier
Mondial din 1991, s-a stabilit ca ziua de 13 martie să fie declarată Ziua
Internațională a Plantațiilor Forestiere.
În
funcție de necesitate, plantaţiile forestiere sunt sădite pentru:
–
crearea fâşiilor de protecţie a apelor râurilor şi a bazinelor de apă;
–
crearea fâşiilor forestiere de protecţie a terenurilor agricole;
– reducerea
suprafețelor terenurilor degradate ce aparțin sectorului privat/autorităților
publice locale;
–
necesități industriale şi energetice;
–
reducerea distanţelor dintre masivele forestiere.
Sădirea
plantaţiilor forestiere este una dintre măsurile de reducere a influenței
negative a secetei şi de folosire raţională a apei din sol și are un loc aparte
în lupta contra eroziunii solului.
Totodată,
constituie un mijloc de transformare a agrolandșaftului, de mobilizare a
potenţialului ecologic al terenurilor agricole.
Fâşiile
forestiere de protecţie reduc forţa vântului şi îmbunătăţesc microclima
câmpurilor, reţin zăpada şi preîntâmpină spulberarea ei de pe câmpuri, reţin,
de regulă, scurgerea apelor, provenite din topirea zăpezii şi a ploilor
torenţiale, îmbunătăţesc regimul hidrologic al teritoriului şi sporesc
umiditatea câmpurilor, protejează solul de spălare şi eroziune, precum şi de
deflație. Ele sporesc eficienţa procedeelor agrotehnice şi a sistemului de
agricultură în ansamblu. Ca rezultat, creşte recolta culturilor agricole, se
ameliorează situaţia biocenologică a întregului agrolandşaft.
Experimental
s-a stabilit că un hectar de pădure sau de fâșii forestiere în perioada de
vegetaţie activă timp de 24 ore pompează din sol în aer mai mult de 30 t de
apă. Astfel, pe timp de secetă, datorită fâşiilor forestiere umiditatea
relativă a aerului creşte cu 10 %, iar capacitatea de evaporare a plantelor se
reduce în medie cu 15-20 %, deci fâşiile forestiere în perioada de vegetaţie
asigură economisirea apei.
Dacă
în apropierea colectoarelor de apă nu există plantații forestiere, scurgerea
apei de pe suprafaţa solului constituie 50-60 %, dacă sunt împădurite 10% din
teritoriu – 20-27 %, 30 % – 15-20 %, 50 % -13-15 %.
Plantațiile
forestiere contribuie la acumularea substanţelor organice în sol. Pe terenurile
agricole protejate de plantații forestiere conţinutul de humus în stratul
arabil s-a mărit cu 0,21-0,50 %, în orizontul de sub stratul arabil se remarcă
doar tendinţa spre mărire (0,09-0,07 %).
Acțiunile
neglijente și necesitatea de masă lemnoasă ale cetățenilor țării au contribuit
la reducerea semnificativă a suprafețelor plantațiilor forestiere, provocând
prejudicii semnificative ecosistemelor acvatice și agricole.
Reieşind
din cele menţionate mai sus, precum şi din faptul că prin recunoaşterea
problemei ca fiind una prioritară, cu suportul Programului Rural de Rezilienţă
Economico-Climatică Incluzivă (PRRECI) și a Proiectului de Reziliență Rurală
(PRR) pe parcursul anului 2020 vor fi efectuate lucrări de
reabilitare/înființare a perdelelor de protecție pe întregul teritoriu al
Republicii Moldova cu finanțare din proiectele IFAD.
Sursa Curentul
Comentarii
Trimiteți un comentariu