Prefata
Eu si catina alba (Hippophae rhamnoides L)
Cunosc
(1) catina alba din facultate. Consider o frumoasa poveste de dragoste relatia
dintre mine si aceasta planta minune pentru omenire. De mic am fost un
filatelist pasionat, timbrele nefiind altceva decat ferestre spre tot ce misca,
este si va fi pe pamant. Timbrele au o aplicatie practica, inlesnesc
comunicarea intre oameni dar au marele merit ca sunt reale nu virtuale. Dintre
multele timbre dedicate plantei am ales unul romanesc. Este semnul ca in
filatelie planta este prezenta deci este importanta (2).
Mi-am
castigat dreptul de a preda un curs facultativ la Universitatea de Stiinte
Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti fiind premiat la primul concurs de
terminologie stiintifica organizat in Romania si Moldova (3), acesta fiind
motivul participarii mele la Paris in anul 2000 la prima conferinta mondiala a
terminologilor(4) fiind din cate stiu singurul agronom, stiinta care reprezinta
prima meserie a omului care inainte de prostii trebuie sa aiba burta plina
dintotdeauna... de aici prima enorma greseala a societatii moderne: mediul si
mancarea sunt lasate la urma, primeaza placerile... Un efect scandalos al
consumatorismului pentru stiinta si adevar....
In
amfiteatrul BPA de la parterul Facultatii de Horticultura din Bucuresti intr-o
seara de iarna, in anul 1982, la cercul studentesc de pomicultura domnul prof.
dr. Cepoiu Nicolae ne-a prezentat cateva plante care se pretau, conform
conceptiei horticultorilor romani de atunci ca o oportunitate a momentului,
pentru introducerea lor din flora spontana, cel mult culturi silvice sau
peisagistice, in cultura pomicola in vederea obtinerii de productii mari
alaturi de specii consacrate de sute, poate mii de ani. Si astazi actualul
prorector al USAMV Bucuresti, care a absolvit cu un an sau doi mai tarziu decat
mine facultatea are un camp experimental cu zizifus, una din plantele avute in
vedere atunci, domnia sa fiind evident adaptat la conditiile ultimilor 30 de
ani cand insusi invatamantul este in criza profunda, asemenea cercetarii
nemaifiind vorba de strategii si extinderi in gama sortimentelor de plante
cultivate... (5) Eu am aderat intantaneu in acea seara la catina alba. Sunt
deci 38 de ani de atunci. Anul trecut in 2019 la Timisoara, inca in Romania,
Asociatia Internationala a Catinei albe (International Seabuckthorn
Association) ISA, a incercat sa organizeze o conferinta dedicata catinei albe
fara sorti de izbanda insa... Blestem, soarta cruda pe linia Comtimului si a
atator "esecuri" si distrugeri de genul Regiei Tutunului etc. etc… Am
sustinut lucrari inca din 1989 (6), in ajun de
revolutie sau ce o fi fost... apoi in Republica Chineza in 2005 (7), in
Rusia in 2009 (8) si in Germania in 2013 (9). Nu am primit nici un ban de la
nimeni, cheltuielile cu deplasarile, cu participarile au fost suportate de
mine. Aportul lor a fost in educatia mea, in aceasta dorinta de a cunoaste in
viata asta efemera ceea ce ma intereseaza si aici oameni ca domnul profesor
Cepoiu si atatia altii din Romania cred ca trebuie, sunt dator sa ii prezint
intr-un astfel de document marturie. Am demarat sub coordonarea domnului acad. prof. dr. honoris causa Berca Mihai o teza de doctorat incepand cu anul 2002 si finalizata in
2006 : "Studii privind importanta catinei albe (Hippophae rhamnoides L.) pentru
protectia mediului si economia sanatatii umane". Uimitor este ca in esenta conferintele ISA au ca laitmotiv fraze cu acelas continut ca titlul lucrarii mele stabilit cu domnul profesor coordonator in 2002! Daca soarta, Dumnezeu, inca nu
stim exact cine sau ce sunt decidentii, iti confera timpul si posibilitatea
materiala si intelectuala sa obtii perspectiva la ce a fost in scurta,
meteorica ta existenta pe Pamant ai multe revelatii privind propria ta viata, linia
acesteia, asa cunoscuta tie, cu suisuri si coborasuri, cu rascruci si cumpene
cum a fost ea. O prima dovada ca aveam un germene, o formatie ca viitor
specialist in cercetarea imensului spatiu neexplorat inaintea mea la valoarea
si importanta sa reprezinta Lucrarea mea de Diploma (10). Cu prilejul
elaborarii lucrarii am descoperit printre cartile tatalui meu cateva realizari
de mare valoare ale specialistilor romani (11). S-a creat si format la inceput
in stare latenta admiratia si dorinta de a respecta tezaurul stiintific lasat
de inaintasi mai ales cei romani in cazul meu, continuarea unor filoane inca
nedezvoltate. Aveau sa fie ce eu am prezentat intr-un curs facultativ, cred
primul in lume: terminologia agricola si altul creionat in lucrarile prezentate
in China in 2005 si in Rusia in 2009:
catinologia, avand in vedere, demonstrez eu, ca planta este in conditiile de
acum la fel sau poate mai importanta decat vita de vie acum peste 200 de ani,
vita de vie a determinat aparitia viticulturii, oenologiei, ampelografiei etc.
Timp de 23 de ani, după terminarea facultăţii, în paralel cu actvitatea
curentă, cea care mi-a asigurat mijloacele materiale necesare unei familii cu
trei copii, am prezentat cu diferite
ocazii importanţa unor specii din flora spontană a României pentru mediul
înconjurător şi sănătatea umană, în ultima perioadă concentrându-mă cu
precădere asupra cătinei albe şi am
promovat în România şi în lume terminologia agricolă, urmând tradiţia
agronomilor români care sub coordonarea lui Constantin Filipescu au editat în
perioada 1938-1943 Marea Enciclopedie Agricolă a României. (12) În timpul
facultăţii am participat la programul de cartare a buruienilor în Delta Dunării
în punctele de lucru de la Maliuc, Rusca şi Sfântu Gheorghe, împreună cu un
colectiv al Catedrei de Botanică din Institutul Agronomic “Nicolae Bălcescu“ –
Bucureşti.
În
Lucrarea de diplomă, „Studiul unor populaţii de vişin turcesc (Cerasus mahaleb
Mill.) din nordul Dobrogei în vederea identificării biotipurilor valoroase
pentru pomicultură” – Institutul Agronomic “Nicolae Bălcescu“ - Bucureşti –
1983, am arătat că vişinul turcesc este important şi astăzi pentru fondul lui
genetic care poate fi utilizat în ameliorarea soiurilor de cireş şi vişin,
conferind o mare rezistenţă la factori de mediu negativi fizici şi biologici.
În cazul populaţiilor studiate intervin şi condiţiile specifice pedoclimatului
nord-dobrogean.
Am
prezentat, pe lângă principala utilitate, aceea de portaltoi, resursele
economice pe care le reprezintă pentru cofetărie, farmacie, alimentaţie,
producţia de băuturi alcoolice, producţia de accesorii de lux pentru fumători
şi artizanat.
Specia
poate fi cultivată în scopul fixării şi amelorării solurilor sau în scop
peisagistic (înflorire abundentă, aspect plăcut).
Am
avut ca model monografia prof. Vasile
Sonea “ Mirobolanul ”.
Am
semnalat de atunci necesitatea colaborării specialiştilor silvicultori,
horticultori, biochimişti, amelioratori etc. pentru o abordare minuţioasă a
speciei, care rămâne şi astăzi un câmp de cercetare şi o soluţie pentru
introducerea pe piaţa internă dar mai ales cea externă a unor produse originale.
Un
semnal adresat factorilor decizionali a constituit articolul „Răspunderea pentru stratul de ozon implică o
grea lovitură adusă tehnicilor actuale de refrigerare dar şi o solidaritate
mondială” (după “Economic Impact” nr. 67/2/1989, “Sinteza nr.78/1989), apărut
în revista “Horticultura” nr. 12/1989 pag. 41-42 (13) în care am sintetizat informaţiile
din cele două publicaţii prezentând un subiect care îşi menţine actualitatea,
nişte măsuri mai ferme la acea dată puteau încetini fenomenele negative la care
suntem deja martori: efectul de seră, deşertificarea, etc.
Un
alt articol legat de problematica eficientizării culturii la arbuştii fructiferi a fost „Recoltatrea coacăzului negru – maşina
a coborât preţurile de cost” ( L Arboriculture Fruitiere, martie 1989, nr.
415), apărut în revista “Horticultura” nr. 2/1990 pag. 43.(14)
Aici
am prezentat un exemplu de creştere a eficienţei economice prin mecanizarea
lucrărilor de recoltat, interesant mai ales la arbuştii fructiferi unde
fructele sunt de dimensiuni mici, în ideea că se pot extinde cercetările şi la
noi, fructele acestora fiind utilizate în multe domenii.
În
perioada în care am lucrat la Institutul de Economie Agrară din cadrul
Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice Bucureşti am activat in cadrul
programelor care cercetau cooperatia agricolă, am semnalat lucrarea danezului
Gomsen care a evaluat in deceniul al IV lea al secolului trecut posibilitatile
implementarii acestei forme de organizare a producţiei agricole în Romania. În
aceeaşi perioadă am prezentat un referat ca un apel pentru diversificarea
culturilor agricole în România cu titlul „Tendinţe şi posibilităţi în
valorificarea superioară a resurselor din flora spontană” – la Simpozionul
“Valorificarea superioară a resurselor, cerinţă fundamentală a creşterii
eficienţei economice – Timişoara – 10-11 noiembrie 1989.
În
anul 1992, timp de 3 luni am fost şomer, perioadă în care am prezentat un ciclu
de emisiuni dedicate Marii Enciclopedii Agricole la postul de radio Antena
Satelor.
O
scurtă perioadă de timp am lucrat ca redactor la Editura Ceres, profilată pe
editarea de carte agricolă, în iulie 1992 am organizat şi prezentat standul
editurii la Târgul de Carte “BOOK-AREST” ediţia I, cel mai mare târg de acest
fel organizat până atunci în România, o experienţă unică şi de neuitat pentru
mine. În aceeaşi perioadă am prezentat la Ministerul Culturii recenzii ale unor
proiecte editoriale pentru a fi incluse în lista lucrărilor subvenţionate de la
bugetul de stat.
La
al XII lea Simpozion Naţional de Istorie şi Retrologie Agrară a României care a
avut loc la Deva în perioada 31 august-4 septembrie 1992 am prezentat referatul
„ Obştea sătească-trecut, prezent şi viitor”.(15)
Cu
lucrarea „ Programarea şi conducerea activităţii de producţie în gospodăriile
agrozootehnice, valorificarea producţiei şi repartizarea veniturilor proprii”
am absolvit la 30.07.1993 cursul pentru noii încadraţi în Ministerul de
Interne. În 1999 am obţinut premiul al III lea la Concursul de terminologie
ştiinţifică şi tehnică în limba română organizat de Academia Română, Uniunea
Latină etc. Aspectele integrării la sistemul informaţional global au fost
inserate în prezentarea „Terminologia în circuitul informaţiei agricole din şi
spre România” la Conferinţa pentru o infrastructură terminologică în Europa -
Paris - 13 –15 Martie 2000. Am fost singurul agronom la această conferinţă. O
altă premieră a fost înregistrată ulterior şi la Universitatea de Ştiinţe
Agricole şi Medicină Veterinară prin introducerea în anul universitar 2000-2001
a unui curs facultativ de terminologie în urma căruia un număr apreciabil de
studenţi au fost iniţiaţi în metodologia de lucru specifică acestui domeniu
care trebuie implementat în cercetarea agricolă românească. În perioada 1938
-1943 în România a fost editată prin mobilizarea naţională a agronomilor, Marea
Enciclopedie Agricolă, lucrare de referinţă la acea dată care ne obligă să
continuăm munca înaintaşilor şi imensul tezaur al ştiinţelor agricole
româneşti. Referitor la cătină am elaborat lucrarea de dizertaţie pentru
finalizarea studiilor aprofundate cu titlul „Folosirea cătinei albe (Hippophae
rhamnoides L.) pe terenurile degradate din România” Universitatea de Ştiinţe
Agricole şi Medicină Veterinară - Bucureşti – 2000. În referatul semnat de
domnul profesor doctor Mihai Berca se arată că „lucrarea reprezintă un
pronunţat accent de noutate în sensul că este studiată o nouă resursă naturală
care poate fi implementată în sistemul economic pe solurile degradate. Efectul
este deci dublu şi anume:
1.
stabilizarea solurilor cu toate consecinţele favorabile ce decurg de aici;
2.
valorificarea fructelor extrem de valoroase prin conţinutul lor în vitamina C
şi alţi princpii bioactivi înteresanţi pentru sănătatea umană. Fructele de
cătină au o piaţă internă şi internaţională bună.Tema urmează a fi dezvoltată
de autor într-o lucrare viitoare”. Am participat în perioada 24-26 iunie 2003
la reuniunea ştiinţifică „Limbaje de Specialitate şi Formarea Terminologului” -
Colocviu şi seminar internaţional de formare în terminologie, terminografie,
terminotică 3 T”, organizate de Asociaţia Română de Terminologie (TermRom) în
colaborare cu Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii
Bucureşti, Academia de Studii Economice şi Institutul de Lingvistică „Iorgu
Iordan-Al. Rosetti” al Academiei Române, cu sprijinul Uniunii Latine şi al
Ministerului Educaţiei şi Cercetării. Cu această ocazie am prezentat
comunicarea „Terminologia agricolă românească la început de drum”.(16) Am
publicat articolul „Importanţa cătinei albe (Hippophae rhamnoides L.) pentru
protecţia mediului” în revista
„Agricultorul român” anul VII, nr. 3 (75) martie 2005.(17) Am prezentat
referatul „Utilizarea cătinei albe în România – trecut, prezent şi viitor” ,
la conferinţa cu tema „Cătina albă- O
plantă cu multe utilizări, o soluţie pentru hrană, sănătate şi mediu” –
Beijing, Republica Populară Chineză 26-29 august 2005 şi am participat la o
excursie documentară în regiunea Mongolia Interioară Bautou şi Dongsheng, unde
cătina este exploatată intens şi a devenit principala sursă de venit a
populaţiei şi este utilizată pentru înlăturarea fenomenului de eroziune din
bazinul Fluviului Gaben (18) şi la sediul ERA ( China) Co. Ltd Shenzhen, unde
se obţin sucuri tonice şi produse cosmetice prin prelucrarea cătinei albe. Am
cunoscut dealungul timpului pe cei care au contribuit la studiul si promovarea
catinei albe. Unul dintre ei a fost parintele sivic al catinei domnul Ioan D.
Lupe. Am fost la domnia sa acasa impreuna cu fiica mea, eleva in clasele primare,
in drumul de la scoala acasa. Mi-a imprumutat o lucrare necesara efectuarii
unei expertize care cuprindea mai multe aspecte legate de varsta unor arbori. Avea
un singur fiu plecat de mult in strainatate si nu putea sa il viziteze.
Impreuna cu sotia s-au bucurat, chiar emotionat, caci aveau o nepoata de aceasi
varsta cu fiica mea. In afara de dulciuri pregatite de o nevasta de silvicultor,
domnul cercetator ne-a spus adresandu-se mai ales fiicei mele:"Totul se
repara pe lume, moartea si vorba nu se mai repara. O data mort orice, oricine a
disparut. O vorba o data spusa, orice ai face nu o mai poti anula..."
era alta lume cu alti oameni pe care sunt mandru ca i-am cunoscut, ce prostie e
aceasta cugetare in mintea microscopica a atator vip-uri de carton acuma...
Comentarii
Trimiteți un comentariu