Pe apa sambetei
A se citi a Dunarii. Apa aceasta mare in care s-au scurs atatea altele care au dat numele de tari locurilor romanilor. Si acestia erau aparati de paduri greu de patruns. Turcii s-au adaptat, au stapanit pe orbeste locurile. Au aparat in Dobrogea de exemplu padurile care pana la pierderea acestui teritoriu era o armonioasa padure de stejar cu liane cum au ramas astazi crampeie la Codru si in Padurea Letea. Turcii extrageau mangal pentru saraiurile imperiale ceea ce era vax! Urmeaza la marea democratie o istorie ciudata. Vin pastorii care defriseaza padurile dobrogene, dau de teren propice pentru pajisti dar acesta se degradeaza rapid. Dobroge tara saraca, bate vant si creste piatra! Lovitura care a dat Dunarii puteri nelimitate a fost nevoia de esente tari in special stejar pentru traversele cailor ferate din Europa. Povestile cu plute pe Bistrita, hangii straini care dadeau la amaratii obositi de dat cu barda bauturi botezate... Pe degeaba, chiar cu profit enorm cu imbogatiti...